Obiective. Compararea eficienței diferitelor terapii remisive biologice în obținerea remisiei clinice, funcționale şi structurale la pacienții cu poliartrită reumatoidă. Material şi metode. Au fost incluşi în studiu 96 de pacienți cu poliartrită reumatoidă care au beneficiat de terapie remisivă biologică (adalimumab -- ADA, etanercept -- ETA, infliximab -- IFX, tocilizumab -- TCZ sau rituximab -- RTX). La inițierea tratamentului şi apoi la 12 luni, pacienții au fost evaluați clinic (DAS28), funcțional (HAQ-DI) şi s-a calculat răspunsul EULAR la tratament. Progresia radiologică la un an a fost evaluată utilizându-se scorul Sharp modificat de van der Heijde. Rezultate. 59,46% dintre pacienții afl ați sub tratament cu ADA, 35,71% din grupul sub ETA, 28,57% IFX respectiv 29,58% sub RTX au fost în remisie sau LDA (p>0,5). Răspuns EULAR bun a fost prezent la 56,76% (ADA), 35,72% (ETA), 28,57% (IFX), 28,57% (RTX), respectiv la 50% (TCZ) dintre pacienți. Remisia funcțională a fost atinsă în cel mai mare procent (40,63%) de pacienții afl ați sub tratament cu ADA, urmat de cei sub RTX (28,57%), IFX (25%), ETA (13,64%) însă fără diferențe semnificative statistic între loturile de pacienți. Remisia structurală a fost observată într-un procent aproximativ egal la pacienții din fiecare braț terapeutic (ADA -- 44,74%, ETA -- 41,38%, IFX -- 42,86%, RTX -- 44,44%, TCZ -- 50%). Concluzii. Rata remisiei clinice, funcționale şi structurale la un an a fost similară din punct de vedere statistic pentru fiecare braț terapeutic, agenții biologici dovedind o eficiență similară în tratamentul poliartritei reumatoide. [ABSTRACT FROM AUTHOR]